„Am știut mereu că e responsabilitatea mea să dau înapoi, să ajut mai departe”

....

Raluca Negulescu-Balaci face voluntariat de când avea 15 ani și locuia în Bârlad, orașul ei natal. Experiența de voluntară a expus-o unor realități noi din care și-a dat seama că are o mulțime de învățat.

Ca tânără voluntară a învățat copii din familii sărace din Bârlad să folosească calculatorul. „Atunci a fost momentul în care mi-am dat seama cât de privilegiată sunt și am conștientizat că pot face foarte multe pentru cei din jurul meu.”

Anul acesta și-a dăruit ziua de naștere pentru treia oară și a reușit să strângă peste 6,000 de lei pentru trupa de teatru PlayHood.

În prezent, continuă să dea înapoi comunității prin activitatea pe care o are la UiPath Foundation, o organizație tânără globală care susține copiii din familii vulnerabile social să-și atingă potențialul prin acces la educație de calitate. Spune că asta că e misiunea ei personală și profesională.

Voluntariatul a fost o reală școală a vieții – am fost lăsată să dezvolt și să coordonez inițiative, mi s-a dat spațiul să greșesc și am fost susținută și încurajată. Eram avidă de implicare, de a învăța lucruri noi și de a trece prin experiențe cât mai diferite.

Pe cât de mult avea sens pentru mine, pe atât de puțin era de înțeles această alegere pentru oamenii din jurul meu. Era un comportament foarte atipic pentru începutul anilor 2000, într-un oraș mic din Moldova. Cu cât eram mai expusă la educația non-formală și intram în contact mai mult cu acest domeniu, cu atât creștea motivația mea să fac mai mult.

În 2009, am început un stagiu de voluntariat la Policy Center for Roma and Minorities care s-a transformat într-o călătorie profesională de aproape 10 ani.

Când am început să lucrez cu copiii și adolescenții din zonele de tip ghetou din Ferentari, am simțit că asta e ceea ce trebuie să fac – să ofer o șansă la educație copiilor din familii vulnerabile, dar fără să cad în capcana salvatorului.

Și eu vin dintr-o familie modestă și am știut mereu că e responsabilitatea mea să dau înapoi, să ajut mai departe. E spiritul în care am fost crescută.”

Ce te-a determinat să îți dăruiești ziua de naștere și cum ai aflat de această modalitate de strângere de fonduri?

Știu de Galantom de foarte mulți ani, mai ales de pe partea cealaltă a baricadei. Am convins mulți oameni să facă diverse campanii pentru copiii din Ferentari și mereu mă bucura să văd generozitatea la lucru. Mi-am donat prima data ziua de naștere când am împlinit 30 de ani și acum sunt la a treia campanie.

Mi-am dorit să susțin Playhood pentru că știu ce impact extraordinar are această inițiativă artistică asupra copiilor. Le oferă o alternativă și o șansă la autocunoaștere. I-am văzut pe copii crescând și transformându-se, în bine, la propriu.

Mi-l amintesc pe unul dintre puștii foarte talentați din Adăpostul de zi și de noapte pentru copiii străzii din Sectorul 5. Mergeam acolo uneori cu prietenii și petreceam timp cu copiii. Uneori aduceam mâncare sau găteam pentru ei. Și acest copil avea 10 ani și era foarte mic și slăbuț pentru vârsta lui. Țin minte că am avut ani la rândul sentimentul că acest copil nu creștea și rămânea exact la fel. Și apoi, s-a produs o transformare încredibilă. A găsit susținere și încredere în Playhood. Uitându-mă în urmă, copilul părea că a înflorit brusc. Și asta e doar o poveste.

Unii dintre copii sunt adulți acum și au cariere în teatru, muzică sau film. Îmi dă multă speranță să văd asta și cred că fiecare dintre noi poate face un efort foarte mic să susțină copiii, cu un impact uriaș.

De ce ai vrut să îi susții pe tinerii de la PlayHood? Poate ai vreo amintire legată de teatru, de educația non-formală sau munca în echipă pe care ai vrea să ne-o împărtășești?

Relația mea cu Playhood e una specială pentru că am văzut acest program pornind de la zero și crescând atât de frumos. I-am văzut pe copii repetând în Clubul de Educație Alternativă și apoi pe scenă în parcul de pe Aleea Livezilor (Ferentari) sau la TNB în fața a peste 900 de oameni. Au mers la Ideo Ideis unde li s-a deschis o lume complet nouă.

Am pornit campania și pentru că avem nevoie să auzim poveștile copiilor, pe atât de mult pe cât ei au nevoie de acest program. E o relație bazată pe sinergie – ca să creștem ca societate în direcția compasiunii, trebuie să investim în șanse egale la educație pentru copiii care vin din familii marginalizate.

Cum au reacționat oamenii din jurul tău când au văzut, sau le-ai spus, că iar ales să îți dăruiești ziua de naștere?

Pentru mulți oameni, e foarte ciudat acest concept când îl aud prima dată. Și mereu se miră: Cum adică îți donezi ziua de naștere? Dar când le explic, toată lumea e încântată. Le spun că nu vreau cadouri de ziua mea și în cazul în care își propuneau să-mi ofere un cadou, aș prefera să doneze suma pentru cauza pe care o susțin.

A fost fain când o fostă colegă de școală mi-a scris pe Facebook și m-a rugat s-o ajut și pe ea să-și doneze ziua în februarie pentru că nu știe de unde să înceapă. M-a bucurat enorm să văd că și alți oameni vor să facă asta.

Cum ai reușit să convingi oamenii să susțină cauza ta? Ce sfaturi le-ai da celor care acum își dăruiesc ziua pentru prima dată?

Ce a contat a fost să încep campania cu o săptămână înainte de ziua mea și să scriu update-uri aproape zilnic. Din nou, faptul că Ionuț și Mădălina de la Playhood s-au implicat în campanie a făcut o mare diferență. Am trimis linkul cu campania la mulți prieteni și i-am încurajat să doneze. Cred că ajută multă persistență și comunicare constantă.

Cu ce stări sau lecții ai rămas în urma acestei experiențe de strângere de fonduri? Am văzut că ai sărit de bucurie când ai realizat că a fost atins targetul :).

Mi-a fost teamă să pun initial un target prea mare. Dar asta e o lecție importantă – Dream big! Însă când am văzut nivelul de mobilizare, mi-am zis că e loc să strâng mai mulți bani pentru copii decât am anticipat inițial. Am făcut un calcul și mi-am dat seama că donațiile din campania mea vor acoperi masa copiilor pentru mai bine de 2 luni jumătate. Normal că am sărit de bucurie când s-a depășit targetul 😊.

Apropo de stări, m-am gândit mult în timpul campaniei că totuși sprijinul e pe termen scurt și că ar trebui să găsesc un restaurant care să le ofere copiilor mâncare și după ce se termină aceste resurse. Încă sunt cu ochii în patru la posibile oportunități în acest sens.

Dar și mai mare mi-a fost bucuria când am văzut că și alti oameni își donează ziua pentru Playhood. Am predat „Flacăra sandvișurilor”, cum spune domnul Ionuț, iar acesta e un sentiment minunat. Lucrurile nu se opresc aici și alți oameni sunt inspirați să susțină Playhood. Iar acest lucru îmi oferă mai mult timp să găsesc restaurantul care să hrănească visurile copiilor 😊.

Ce te face să repeți această experiență de peer-to-peer fundraising?

Cauza și impactul. În plus, după 3 campanii, mi se pare că e floare la ureche. Îmi va veni foarte natural să fac asta din nou peste un an. Ce-i drept, la fiecare campanie învăț ceva nou și capăt mai multă încredere în generozitatea și compasiunea celor din jur.

Plus că recunoștința pe care o simt față de donatori este o sursă inepuizabilă de energie și sens.

Cadoul meu pentru donatori e un citat din Simone de Beauvoir – That’s what I consider true generosity: You give your all and yet you always feel as if it costs you nothing. (tr: Asta consider eu adevărata generozitate: dăruiești totul și totuși simți mereu că nu te costă nimic)

Și tu poți să-ți dăruiești ziua de nașterehttps://ziuata.galantom.ro/mystory!

Sustine Galantom

Platforma Galantom împlinește 10 ani!

În acești ani, am sprijinit aproape 500 de organizații non-profit, 1665 de proiecte și am facilitat 210.500 de donații.

Ajută-ne să facem și următorii 10 ani despre generozitate!

Leave a Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.