Creierul uman utilizează strategii complexe pentru a procesa informațiile din mediu. Alături de mijloacele raționale de a ne explica realitatea, folosim și pattern-uri aproape automate, care generează percepții subiective, aproximări inexacte sau interpretări lipsite de logică. Prejudecățile, automatismele în gândire sau bias-urile cognitive, termen utilizat în psihologia socială, sunt scurtături pe care le preferăm, uneori, fiindcă ne confirmă credințele, ne simplifică procesele și ne ajută să depundem un efort redus în interpretarea lumii din jur.  Bias-urile cognitive au un impact asupra deciziilor pe care le luăm, asupra rațiunii și pot influența chiar și memoria sau motivația. 

Citește articolul nostru pentru a afla care sunt acele bias-uri care ți-ar putea distorsiona percepția despre generozitate și efectele acesteia.

Bias-ul de confirmare

În psihologia socială, acest bias este explicat prin tendința gândirii de a integra, în mod selectiv, ideile sau informațiile noi astfel încât acestea să susțină ideile deja existente în propriul sistem. Mai mult, se pare că, pentru a ne păstra confortul, e posibil să căutăm activ informații care să ne întărească direcțiile deja instalate în sistemul de gândire.

Cum te-ar putea opri acest bias să explorezi un comportament prosocial sau o acțiune generoasă? Simplu. Dacă în memoria ta nu s-au înregistrat experiențe anterioare legate de generozitate, de impactul implicării sau despre efectele importante ale unei acțiuni inimoase, de sprijin către o cauză socială, atunci e foarte posibil ca atunci când întâlnești oportunitatea unei astfel de acțiuni, să nu îi percepi valoarea. Gândirea ta nu va găsi pe radarul familiar informația despre o acțiune de bine și-atunci nu o va integra ca pe o variantă viabilă de acțiune, în prezent.

Bias-ul de negativitate

Se pare că o altă eroare pe care creierul nostru ar putea să o facă fără să observăm este cea de a atribui evenimentelor negative o mai mare importanță decât celor pozitive. Efectul negativității (sau bias-ul de negativitate) ar putea fi o strategie defensivă puternic înrădăcinată în sistemele personale de gândire și percepție, strategie care ne face să permitem informațiilor negative să ne impacteze mai mult decât cele pozitive. Studiile au arătat că acest efect ne poata influența stările, emoțiile, deciziile dar și comportamentul în situații de risc.

Ce legătură are această prejudecată cu disponibilitatea noastră de a fi generoși? Bazându-ne doar pe acest bias, de negativitate, am putea ignora rapid o oportunitate de implicare, fiindcă am fi “orbi” în fața potențialului de a genera bine.

Bias-ul de grup

Această prejudecată se referă la eroarea de gândire care atribuie o mai mare valoare acelor idei, comportamente sau valori care sunt împărtășite de toți membrii unui grup. Asta înseamnă că psihologia socială a identificat o mai mare disponibilitate a membrului unui grup de a prelua normele pe care le percepe ca fiind validate de întreg grupul.

Cum poate deveni această prejudecată o barieră în fața exprimării propriei generozități? Dacă grupul din care facem parte nu are un istoric de voluntariat sau nu a stabilit deja, chiar și la nivel subtil, o “normă” de acțiune în favoarea celorlalți, a unui bine mai mare sau a unor cauzelor sociale, ai putea să regăsești mai greu, la nivel de percepție, validarea initiativei de a face o faptă bună. În schimb, dacă faci parte dintr-un grup în care faptele bune sunt des preocupări deja înrădăcinate, ți-ar putea fi mai simplu să îți dedici resurse unei cauze sociale, să-ți dăruiești ziua de naștere sau să te implici, prin voluntariat, într-un ONG care și-a asumat o misiune în plan social.

Efectul de fals consens

Acest bias se referă la faptul că s-a descoperit că avem tendința de a ne percepe ca având aceleași calități și caracteristici ca cei din jur. De exemplu, am putea considera, dacă ne interesează cauzele de mediu, că toți cei din jur au această preocupare. Iar acest tip de prejudecată poate deveni o barieră în percepția asupra propriei generozități, ducând la concluzia că o acțiune nu contează atât de mult sau că faptele noastre bune sau inițiativa naturală de a ne implica în anumite situații sunt neglijabile sau comune.

Eroarea fundamentală de atribuire

O altă prejudecată interesantă, identificată de cercetătorii mecanismelor sociale, este cea în care raționăm diferit situația proprie, față de situația celorlalți. Se pare că avem tendința de a atribui comportamentul celorlalți unor calități pe care ceilalți le posedă, pe când, atunci când ne analizăm pe noi înșine, atribuim rezultatul condițiilor de mediu. Pe de-o parte, această eroare ne-ar face să ne găsim scuze mai rapid decât celorlalți, dar pe de altă parte, ar putea fi cauza unei limitări în percepția generozității, dacă atunci când reușim să facem un bine în jurul nostru, nu conștientizăm importanța inițiativei și a propriei acțiuni.

Galantom.ro este platforma de fundraising peer to peer care ajută oamenii de bine din România să strângă fonduri pentru proiectele ONG-urilor care aduc schimbare în comunitate.

Îți punem la dispoziție, pe Galantom.ro, instrumentele de care ai nevoie, pentru a-ți aduce contribuția, prin strângere de donații, la o cauză pe care dorești să o sprijini. Dăruiește-ți ziua de naștere, adoptă o provocare sportivă sau un obicei bun, totul pentru a strânge fonduri pentru un ONG ales de tine! 

Galantom.ro este un proiect non profit al Asociației OneKind, a cărei misiune este să îi inspire pe oameni să fie generoși, creând instrumente și contexte în care aceștia să își pună în valoare generozitatea.