Bucuria unei fapte bune reprezintă motivația fiecărui Galantom, atunci când dedică timp și efort către o cauză socială. Se pare însă că o faptă bună nu are un efect doar asupra beneficiarului, ci implică o serie de reacții chiar la nivel fizic, în corpul celui care manifestă un comportament altruist. Citește articolul și află ce au descoperit studiile despre consecințele unei fapte bune în activitatea creierului și a sistemelor din corpul uman.

Efectele unei fapte bune asupra creierului

A face o faptă bună are efecte neașteptate, chiar la nivel fizic. Un studiu desfășurat de cercetătorii de la Universitatea din California, acum câțiva ani, a evidențiat faptul că reacțiile neuronale ale persoanelor sunt diferite atunci când sunt puse în fața unor situații în care trebuie să ofere sau să primească sprijin.

Analizele din cadrul studiului au arătat că participanții care s-au concentrat pe scenariul în care oferă sprijin au înregistrat “beneficii” mai mari la nivelul creierului, comparativ cu participanții expuși la scenariul în care primeau sprijin.

Activitatea neuronală sporită a fost observată în zone cerebrale asociate cu scăderea stresului (cortexul cingular anterior, care reglează ritmul cardiac și nivelul de cortizol în situații de stres și anxietate), cu recompensele (striatumul ventral, implicat în procesarea recompenselor, prin intermediul unor neurotransmițători precum dopamina), dar și cu grija față de ceilalți (o activitate asociată unei regiuni din lobul frontal).

Faptele bune ne reduc stresul?

Stephen G. Post, profesor de bioetică la Case Western Reserve University School of Medicine, menționează, într-un articol despre „știința” faptelor bune, faptul că emoțiile considerate altruiste par a suprascrie reacțiile de stres ale organismului. Acest lucru se realizează, în corpul uman, prin intermediul oxitocinei, un hormon denumit și hormonul iubirii, observat, în niveluri crescute, la persoanele care se preocupă de bunăstarea celor din jur.

Cercetătorul menționează că atunci când suntem generoși și implicați într-un comportament care implică fapte bune și grijă față de ceilalți, se poate observa, la nivel fiziologic, o diminuare a stresului din corp. Această reacție de stres, de tip “luptă sau fugi” se evidențiază, în corpul uman, prin niveluri crescute de cortizol (un hormon asociat cu răspunsul la stres, sintetizat în glandele suprarenale), care declanșează o stare de alertă în întreg corpul. Atunci când starea de alertă este activă pentru mai mult timp, sisteme precum cel imunitar și cel cardiovascular sunt suprasolicitate și pot cauza o îmbătrânire prematură a celulelor.

Mai mult, se pare că cercetătorii au identificat regiuni specifice, din creier, care sunt foarte active în timp ce trăim emoții de empatie și de compasiune.

Gregory L. Fricchione, profesor la Harvard și psihiatru, menționează și faptul că un comportament altruist poate declanșa sistemul de recompensă și plăcere din creier, prin eliberarea dopaminei și a endorfinelor, având astfel potențialul de a reduce răspunsul de tip stres al întregului organism.

Îți recomandăm să urmărești și podcast-ul Mind Architect despre generozitate, care i-a avut ca invitați pe Laszlo Bodor, co-fondator Galantom, și Andrei Roșu, sportiv de performanță și primul fundraiser al platformei.

Galantom.ro este platforma de fundraising peer to peer care ajută oamenii de bine din România să strângă fonduri pentru proiectele ONG-urilor care aduc schimbare în comunitate.

Îți punem la dispoziție, pe Galantom.ro, toate instrumentele de care ai nevoie, pentru a-ți aduce contribuția, prin strângere de donații, la o cauză pe care dorești să o sprijini. Dăruiește-ți ziua de naștere, adoptă o provocare sportivă sau un obicei bun, totul pentru a strânge fonduri pentru un ONG ales de tine! 

Galantom.ro este un proiect non profit al Asociației Onekind, a carei misiune este să îi inspire pe oameni să fie generoși, creând instrumente și contexte în care aceștia să își pună în valoare generozitatea.