Claudia Neciu are 41 de ani și este contabilă. Până acum a creat nu mai puțin de 18 pagini de fundraising pe Galantom. Și-a dăruit ziua de naștere și a alergat la evenimente caritabile pentru a susține Organizația Salvați Copiii, Fundația Rafael, Asociația „Și noi suntem copiii voștri” sau Fundația HOSPICE Casa Speranței. Află-i povestea și lasă oamenii buni să te inspire!

Ai avut un model de generozitate?

Da, fiecare persoană întâlnită de-a lungul vieții mele, care a dat dovadă de bunătate, a reprezentat inspirație pentru mine. În general, oamenii simpli mă inspiră, acei oameni care dau din puținul lor pentru a fi sprijin cuiva. Ceea ce mă impresionează foarte tare. Deci, am avut mai multe modele.

Cum ai defini generozitatea? Ce înseamnă un om generos?

Generozitatea, pentru mine este dăruire, în speranța că pot fi sprijin câtuși de puțin, iar în schimb primesc bucurie, imensă bucurie.  Un om generos – acel om iubitor de semeni, acel om aflat în slujba binelui, acel om care face bine fără să aștepte nimic la schimb.

Când ai făcut prima faptă bună despre care îți amintești?

Primele fapte bune vin de undeva din copilărie, despre care mi-au povestit părinții. Mi-a rămas foarte bine întipărită în minte o întâmplare nefericită, pe când eram în gimnaziu – liceu. Știu că mă furișam la vecina de la parter, diagnosticată cu leucemie, pentru a încerca să-i fiu sprijin. Am spus mă furișam, da, pentru că părinții îmi interziceau să o vizitez.

Te-ai simțit sprijinită de către cei din jur?

Dacă m-am simțit sprijinită de către cei din jur? De către părinți, nu. De către alte persoane, da.

În 2017 ai creat prima pagină de fundraising pe Galantom. Cum ți-a venit ideea?

Ideea de a-mi crea prima pagină de fundraising pe Galantom, mi-a venit într-o dimineață, când am ieșit la alergat, obișnuiții mei 3 km. De fapt, mi-am amintit cumva că alergasem pentru Hospice în anul 2016 și că la înscriere am fost întrebată dacă doresc să plătesc contravaloarea taxei de înscriere sau dacă doresc să strâng acea sumă pe platforma Galantom. Am zis că doresc să plătesc și că, pe viitor, voi face acest lucru, doar că trebuia să mă informez. Nu știam nimic despre astfel de platforme și, cum eu stau rău la capitolul încredere.

De atunci și până acum, ai ajuns la un total de 17 pagini. Cum ai reușit să fii atât de constantă? Ce te-a făcut să nu renunți?

Da, sunt 18 pagini pe Galantom și alte câteva pe alte platforme. Până acum, am reușit, să zic așa, să mențin o constantă, pentru că am văzut OAMENI care se alătură pentru OAMENI, toți într-un glas, asta m-a ambiționat și mai mult să continui.

Ce m-a făcut să nu renunț? Păi, faptul că și contribuția mea, cât de mică, poate fi de ajutor. 

Nu a fost un obiectiv de a rămâne constantă, ci așa am simțit, mi-am dat seama că și pașii mei pot fi de ajutor și mi-am zis: De ce să nu continui? Pașii mei trebuie să conteze pentru cineva. 

Cum ai ales cauzele pe care le susții?

Am mers unde am simțit că este nevoie și de mine, nu am ales cauzele. La fel procedez și în continuare, merg acolo unde este nevoie și de puținul meu sprijin.

Cum a fost experiența de a-ți dărui ziua de naștere? Dar cea de a alerga la maratoane? Care dintre cele două a fost mai bine primită de către cunoscuți?

Înainte să încep să-mi dăruiesc ziua, nu știa multă lume de ea. Erau câțiva apropiați, care se grăbeau cu cadouri, deși le spuneam și atunci că în locul acelor cadouri, m-ar fi făcut cu adevărat bucuroasă dacă ar fi dăruit bănuții sau cadourile – dar nu am reușit să-i conving pe atunci. Și, când am început să-mi dăruiesc ziua, i-am convins, cumva. Mi-a plăcut experiența, îmi place ideea, însă tot mă sperie ziua cu pricina, îmi dă niște emoții…

Recunosc că îmi place mai mult ideea de a susține cauzele în cadrul unor evenimente sportive la distanță. Mă cam sperie marea aceea de oameni de la evenimentele cu prezență fizică, nu mă simt în largul meu printre oameni antrenați, printre sportivi. Eu nu-s sportivă, sunt un om căruia îi place mișcarea, pentru mine, 3 km de alergare o dată sau de două ori pe săptămână, sunt suficienți. La maratoane merg fără cine știe ce antrenament. Forța, rezistența, motivația mi-o iau de la cauza pentru care mă aflu la acel eveniment. Au fost dăți, cam multe, când domnul doctor ortoped mi-a interzis să mai alerg puțin și i-am urmat sfatul, dar parțial. Nu m-am antrenat deloc, am mers direct la curse, pentru că trebuia, oamenii donaseră bănuți, nu aveam cum să renunț, nu am făcut-o niciodată. Dacă trebuie să spun ceva despre mine, pot spune că sunt un om de cuvânt.

OAMENII vor să mă vadă în „acțiune”, deci este mai bine primită susținerea cauzelor, dăruindu-mi efortul fizic. După fiecare astfel de cursă, revin cu dovezi către susținători, mereu. 

Claudia este unul dintre oamenii de bine care au strâns fonduri pe Galantom pentru cauzele sociale în care cred. Le mulțumim tuturor și sperăm să te motiveze poveștile lor.

Vezi cum poți susține o cauză socială strângând fonduri prin Galantom mai jos: